DESPRE CCN Nr. 104 Colocviile Constructorilor de Nave- CCN FAN – ANCONAV – AGIR Sucursala Galați Raţiile de apă şi alimente din bărcile şi plutele de salvare şi consumul acestora în vederea supravieţuirii pe mare Impactul înnisipării în zona km 152 al Dunării asupra navigaţiei şi stabilităţii malului stâng Primul colocviu din 2024 abordează două teme deosebite și este organizat împreună cu sucursala AGIR Galați.
În prima parte, prof. univ. Anca Nicolau, de la Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor, coordonatoarea Grupului de Microbiologia Alimentelor și președintele AGIR Galați, va vorbi despre raţiile de apă şi alimente din bărcile şi plutele de salvare şi consumul acestora în vederea supravieţuirii pe mare. Aceste aspecte sunt reglementate de Organizaţia Maritimă Internaţională – IMO, prin „Codul internaţional al mijloacelor de salvare (Codul LSA)”, adoptat de IMO prin Rezoluţia MSC.48(66) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra, la 4 iunie 1996). Printre multe alte cerințe, se menţionează: „Echipamentul bărcii de salvare prevede existenta unui minim de hrană, apa potabilă şi materiale necesare supravieţuirii minimum 2-3 zile, perioadă în care reperarea ambarcaţiunilor şi salvarea supravietuitorilor sunt cele mai probabile.” Prezentarea va enumera proviziile de apă şi hrană cu care o barcă de salvare trebuie să fie echipată, conform SOLAS (Safety of Life at Sea), şi va explica raţiunile ştiinţifice care stau la baza constituirii acestora şi a stabilirii modului în care sunt distribuite supravieţuitorilor. Vor fi furnizate şi date legate de ambalarea apei şi a alimentelor şi caracteristicile ambalajelor.
Prezentarea se va încheia cu povestea de supravieţuire a familiei Robertson din Marea Britanie. În partea a doua a colocviului avem ca invitat pe căpitanul fluvial Horia Suceveanu, care va vorbi despre impactul înnisipării în zona kilometrului 152 al Dunării asupra navigaţiei şi stabilităţii malului. Urmărim cu toții de câțiva ani buni, formarea unei insule de nisip în mijlocul Dunării, ale cărei dimensiuni cresc în perioada de secetă. A devenit și un loc de agrement. În schimb, adâcimea fluviului în zonă a scăzut mult, punând probleme navigatorilor. Se pare că prezența insulei influențează și structura malului în dreptul falezei. Probleme puțin dezbătute până acum, ceea ce sporește interesul pentru temă. După ce va enumera cauzele înnisipării şi va comenta despre formarea şi extinderea insulei din zona Galaţiului, Horia Suceveanu ne va împărtăşi consecinţele acestui fenomen asupra navigaţiei maritime şi fluviale şi va discuta despre erodarea malului în zona falezei. Cu această ocazie, va propune şi soluţii de rezolvare a problemelor. Ne face plăcere să amintim aici că dl Horia Suceveanu este și un cunoscut artist plastic.
La această temă legată de șenalul navigabil al Dunării a fost invitat ing. Dorian Dumitru, cu o îndelungată carieră în cadrul RA AFDJ Galați, având și funcția de director general, care să completeze informațiie, văzute prin prisma celor care trebuie să asigure condiții de navigație în siguranță a navelor pe șenalul navigabil, dar și în calitatea sa de consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Galaț.i Vă invităm să participați la colocviile navaliștilor! Alte informații despre activitățile CCN se găsesc pe site-ul www.anconav.ro.
AGENDA ÎNTÂLNIRII CCN 104
11,00 – Deschiderea lucrărilor 11,10 Raţiile de apă şi alimente din bărcile şi plutele de salvare şi consumul acestora în vederea supravieţuirii pe mare. Prof. univ. Anca Nicolau
12,00 – Impactul înnisipării în zona kilometrului 152 al Dunării asupra navigaţiei şi stabilităţii malului stâng Căpitan fluvial Horia Suceveanu
12.45 – Discuții. Sesiune de întrebări DEPRE DESFĂȘURAREA CCN 104 Participanți: ingineri din domeniul construcțiilor de nave, reprezentanți catedră FAN, reprezentant Marina Militară, conducerea AGIR, foștii directori de la MENAROM, ELNAV si AFDJ Galati. Locul de desfășurare: Amfiteatrul D01, Facultatea de Inginerie Colocviul a început cu un mesaj al decanului FAN, conf. univ. Gabriel Popescu, urmat de prezentarea temelor de discuție și a invitaților, făcută de dr. ing. Jean Sever Popovici.
Anca Nicolau Horia Suceveanu Dorian Dumitru A urmat apoi prezentarea făcută de prof. univ. Anca Nicolau, care a vorbit despre alimentele și apa care se pun in bărtcile de salvare, care să asigure supraviețuirea pentru aproximativ două zile de la lansarea lor, în caz de naufragiu.
S-au prezentat regulile de utilizare, tipul de produse și conținutul lor, modul în care trebuie ambalate pentru a asigura protecția lor și rezistența la șocurile din timpul lansării bărcii (drop test) și firme specializate în furnizarea acesor produse. Toate produsele sunt în porții mici. Apa sterilă pentru consum se obține prin ozonare, este ambalată în pungi mici, cu mai multe straturi de materiale. Toate ambalajele trebuie sa fie concepute pentru o deschidere ușoară. Apoi, dr. ing. Popovici a prezentat două materiale video cu o lansare de barcă reușită și una ratată,îin procedura de drop test. Astfel se pot înțelege mai ușor prin ce șocuri trece barca la lansare, produsele și oamenii aflați în ea.
În partea a doua a colocviului, Căpitanul fluvial Horia Suceveanu a prezentat un material ppt care conținea numeroase imagini de pe Dunăre, de-a lungul timpului, pentru a demonstra cum se schimbă șenalul navigabil, cum se formează prin innisipare diverse insule, care perturbă – mai mult sau mai puțin – navigația fluvială. S-a analizat situația din porturile Corabia și Călărași, ca apoi să ajungem la Km 152, din zona Galați unde, de peste 10 ani, se formează o insulă care poate perturba navigația și poate influența structura malului stâng, unde este amenajată Faleza Dunării. S-a amintit că în apropiere de gura de vărsare a Siretului a mai existat o insulă, în apropierea plajei Cocuța și a trecerii cu bacul, pe malul drept al Dunării. Aceasta se vedea pe hărțile din 1930 și a dispărut pe la sfârșitul anilor 80.
Tinând seama de experiența sa de navigator, Horia Suceveanu a adăugat că depunerile de aluviuni și seceta de lungă durată care reduc adâncimea șenalului, produc blocaje în unele zone, viteza de deplasare a convoaielor fiind de 5-6 km/h. A intervenit apoi invitatul nostru, ing. Dorian Dumitru, fost director general al RA AFDJ Galați și consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Galați. Dumnealui ne-a asigurat că insula, care se întinde de la Km 151+600 până la km 153+300, nu afectează siguranța circulației navelor maritime și fluviale, fiind asigurată o lățime a șenalului navigabil care variază între 250 m – 330 m și o adâncime de 24 picioare (7,32 m) față de nivelul 0 al mirei portului Galați. Limitele șenalului navigabil la malul stâng/drept sunt semnalizate cu geamanduri cu lumini verzi/roșii, conform recomandărilor Comisiei Dunării și Regulamentului de navigație pe Dunăre în sectorul românesc.
O mică parte din aluviuni se depun la ambele maluri ale Dunări, iar dragarea insulei ar fi un efort nejustificat din punct de vedere economic din cauza volumului foarte mare de aluviuni care au format insula din mijlocul fluviului Dunărea. Ing. D. Dumitru crede că ar fi mai bine dacă insula s-ar consolida în timp, cu ajutorul dezvoltării vegetației (arboretului), aceasta acționând ca un chevron (epiu în formă de potcoavă), ajutând la distribuția debitului de apă către malul stâng și drept. Dl ing. Dorian Dumitru ne-a informat și despre noul proiect pentru reabilitarea Falezei, cu o valoare de peste 500 milioane lei, care cuprinde și realizarea unui cheu vertical, în locul apărării de mal de tip pereu, cu înălțarea cotei la coronament pentru ca să nu mai ajungă apa pe zona de promenada. Discuțiile au fost foarte interesante, colocviul durând trei ore. Amintim aici și intervenția conf. univ. Vasile Alexandru, care a locuit o lungă perioadă în apropierea Dunării și a putut obseva modificările apărute în peisaj, dar și traficul, care în anii 80 era foarte intens.
Exporturile de cereale din Ukraina în această perioadă au readus intensitatea traficului pe Dunăre la nivelul anilor 1970-80, si ingrijorarea navigatorilor in zone restricționate ale senalului Dunarii, este justificată. Discuțiile au continuat pe hol, unde s-au făcut și câteva poze. Imagini din timpul colocviului și poza de final de pe holul Facultății de Inginerie Prof. dr. ing. Anca Nicolau- Biografie Inginer tehnolog de industrie alimentară cu doctorat în Biotehnologie, Anca Ioana Nicolau (AIN) este profesor la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor de la Universitatea „Dunarea de Jos” din Galaţi, unde, în prezent, predă cursurile de Microbiologie generală, Igienă, Expertiză şi siguranţă alimentară şi Auditul calităţii, şi coordonează teze de doctorat în domeniul Ingineriei industriale.
Anca Nicolau este coautoare a mai multor lucrări din domeniul tehnologiei şi siguranţei alimentare, dintre care cartea Suveranitate, securitate şi siguranţă alimentară a primit, în 2009, premiul „Ion Ionescu de la Brad” al Academiei Române, cartea Alimente modificate genetic a primit, în 2019, diploma Asociaţiei Generale a Inginerilor din România, şi cartea Trends in Fish Processing Technology a primit, în 2019, premiul „Teodor Buşniţă” al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gh. Ionescu Şişeşti”. Pe baza publicaţiilor din jurnalele de specialitate internaţionale, A.Nicolau este cotată cu un indice Hirsh de 21 (calculat de Web of Science). A fost responsabilă la nivel instituţional pentru proiecte europene având ca tematică siguranţa alimentară (Biotracer, Promise, FoodSeg, BacFoodNet, SafeFood, SafeConsume) şi a fondat, în 2021, consorţiul DISH, cu reprezentanţii proiectelor SafeConsume, Toxosources, FoodSafety4EU, Eat2BeNice şi Stance4Health. Colaborează cu EFSA (European Food Safety Authority) şi ANSVSA (Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor) în activităţi desfăşurate sub umbrela Art.36 din Regulamentul CE 178/2002.
Este evaluator pentru proiecte europene din schemele de finanţare Eureka-Eurostar şi Marie Sklodovska Curie Actions. În 2017, a deţinut o bursă Fubright la Universitatea din Rochester, statul New York, în domeniul educaţiei antreprenoriale. Împreună cu colegii care au deţinut burse similare, a fondat Asociaţia pentru Educaţie Antreprenorială, care organizează anual Conferinţa Română pentru Antreprenoriat şi Inovare (CRAI). Anca Nicolau este membră a EFFoST (European Federation of Food Science and Technology) și GHI (Global Harmonization Initiative), organizaţii prin intermediul cărora promovează siguranţa alimentară. De asemenea, AIN este preşedinta Sucursalei Galaţi a Asociaţiei Generale a Inginerilor din România (AGIR), calitate în care promovează profesia de inginer. Horia Suceveanu- Biografie Horia Petrică Suceveanu (HPS) a absolvit, în 1980, cursurile Liceului de Marină din Galați.
Stagiul militar, pe care îl efectuează la Marină, în Constanța, îl finalizează, în 1982, cu obţinerea brevetului de scafandru de luptă autonom. În perioada 1982 – 2001, este angajat al NAVROM Galaţi şi obţine brevetul de căpitan fluvial. În perioada 2001- 2014, este angajat al unor companii olandeze, germane şi belgiene şi navighează pe sectoarele internaționale ale Dunării și pe majoritatea căilor navigabile din Europa (Germania, Olanda, Belgia, Franța și Luxemburg), având ocazia să opereze pe toate tipurile de nave. Deține brevete de căpitan fluvial, operator RTF, operator RADAR, operator pentru Transporturi Periculoase (A.D.N.) și poate comunica în majoritatea limbilor riverane. Din 2015 până în 2022, an în care se pensionează, lucrează pe Dunăre (sector SulinaBudapesta), pentru o firmă românească. Între 2011 și 2014 frecventează cursurile Facultății de Arte a Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi, pentru a da viaţă unui vis din copilărie, și devine licențiat în Arte Vizuale. În prezent este masterand la aceeaşi facultate. Este membru al Uniunii Artistilor Plastici din România – filiala Galați. Din 2016, HP Suceveanu, este membru al Asociaţiei „Galaţi, oraşul meu″, asociaţie care promovează și apără interesele orașului Galați și ale societății civile în raporturile acestora cu organele administrației locale și de stat, precum și în relațiile cu alte instituții din țară și din străinătate.
Comitetul de organizare CCN
Dr.Ing. Gelu KAHU – Fondator CCN (1930- dec. 2018)
Dr. ing. Jean Sever POPOVICI, – Coordonator CCN
Dr. ing. Roman PÎRVULESCU – membru
Ing. Valentin POPESCU – membru
Ing. Silvia PANAITE – membru si redactor coordonator c-amiral (r)
Dr. ing Constantin Rusu
Ing. Radu Moțoc – membru
Articolul Integral il gasiti aici: